monorai
română
Etimologie
Din franceză monorail.
Pronunție
- AFI: /mo.no'raj/
Substantiv
| Declinarea substantivului monorai | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | monorai | monoraiuri |
| Articulat | monoraiul | monoraiurile |
| Genitiv-Dativ | monoraiului | monoraiurilor |
| Vocativ | ' | ' |
- cale de rulare, suspendată sau terestră, având o singură șină; monoșină.
Traduceri
Traduceri