morgă

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză morgue.

Pronunție

  • AFI: /'mor.gə/


Substantiv


Declinarea substantivului
morgă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ morgă morgi
Articulat morga morgile
Genitiv-Dativ morgii morgilor
Vocativ ' '
  1. sală într-un spital sau într-o clinică unde se păstrează temporar cadavrele (pentru constatarea cauzei decesului).


Traduceri