motivare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a motiva.

Pronunție

  • AFI: /mo.ti'va.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
motivare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ motivare motivări
Articulat motivarea motivările
Dativ-Genitiv motivării motivărilor
Vocativ motivare motivărilor
  1. acțiunea de a motiva și rezultatul ei; justificare.
  2. (spec.) bilet prin care se justifică absențele unui elev sau ale unui student de la cursuri.


Traduceri

Referințe