motoretă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză motorette.

Pronunție

  • AFI: /mo.to're.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
motoretă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ motoretă motorete
Articulat motoreta motoretele
Genitiv-Dativ motoretei motoretelor
Vocativ ' '
  1. motocicletă ușoară, de mic litraj, prevăzută cu pedale, care nu poate dezvolta o viteză mare.


Traduceri