mufă
română
Etimologie
Din germană Muffe.
Pronunție
- AFI: /'mu.fə/
Substantiv
| Declinarea substantivului mufă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mufă | mufe |
| Articulat | mufa | mufele |
| Genitiv-Dativ | mufei | mufelor |
| Vocativ | ' | ' |
- tub scurt folosit la îmbinarea sau la ramificarea conductelor, țevilor, cablurilor; manșon.
Traduceri
Traduceri