muzicotecă
română
Etimologie
Din franceză muzicotheque.
Pronunție
- AFI: /mu.zi.ko'te.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului muzicotecă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | muzicotecă | muzicoteci |
| Articulat | muzicoteca | muzicotecile |
| Genitiv-Dativ | muzicotecii | muzicotecilor |
| Vocativ | ' | ' |
- colecție de piese muzicale.
- încăpere specială dotată pentru audierea muzicii.
Traduceri
Traduceri