nădulire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din năduli.

Pronunție

  • AFI: /nə.du'li.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
nădulire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nădulire năduliri
Articulat nădulirea nădulirile
Genitiv-Dativ nădulirii nădulirilor
Vocativ nădulire, nădulireo nădulirilor
  1. acțiunea de a năduli și rezultatul ei.


Traduceri