Sari la conținut

năplăire

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din năplăi.

Pronunție

  • AFI: /nə.plə'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
năplăire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ năplăire năplăiri
Articulat năplăirea năplăirile
Genitiv-Dativ năplăirii năplăirilor
Vocativ năplăire, năplăireo năplăirilor
  1. acțiunea de a năplăi și rezultatul ei.


Traduceri