năvălire

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din năvăli.

Pronunție

  • AFI: /nə.və'li.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
năvălire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ năvălire năvăliri
Articulat năvălirea năvălirile
Genitiv-Dativ năvălirii năvălirilor
Vocativ năvălire, năvălireo năvălirilor
  1. acțiunea de a năvăli și rezultatul ei.


Traduceri