navire

franceză

(français)

Etimologie

Din franceză medie navire, care provine din franceză veche navirie, variantă a lui navilie < latină populară *navilium, din latină clasică navigium („navă”).

Înrudit cu italiană navigio, naviglio, portugheză navio și spaniolă navío.

Pronunție

• AFI: /na.viʁ/
•  Audio^fișier

Substantiv

navire m., navires pl.

1. (mar., nav.) navă, vas

Sinonime

• (mar., nav.) vaisseau, bateau

Cuvinte derivate

• navion

Cuvinte apropiate

• nacelle
• nager
• nautique
• naval
• naviguer
• nef

Locuțiuni

locuțiuni

avitailleur de navire église-navire les rats quittent le navire méga-navire navire amiral navire avitailleur navire-citerne navire collecteur navire de charge navire de commerce

navire de croisière navire-école navire-hôpital navire-mère navire principal navire quittant navire roulier navire-usine quitter le navire

Expresii

• les rats quittent le navire

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire