nelegiuire

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din nelegiui.

Pronunție

  • AFI: /ne.le.ʤju'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
nelegiuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nelegiuire nelegiuiri
Articulat nelegiuirea nelegiuirile
Genitiv-Dativ nelegiuirii nelegiuirilor
Vocativ nelegiuire, nelegiuireo nelegiuirilor
  1. acțiunea de a nelegiui și rezultatul ei.


Traduceri