nemulțumire

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din nemulțumi.

Pronunție

  • AFI: /ne.mul.ʦu'mi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
nemulțumire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nemulțumire nemulțumiri
Articulat nemulțumirea nemulțumirile
Dativ-Genitiv nemulțumirii nemulțumirilor
Vocativ nemulțumire, nemulțumireo nemulțumirilor
  1. acțiunea de a nemulțumi și rezultatul ei.


Traduceri