obștime

română

Etimologie

Din obște + sufixul -ime.

Pronunție

• AFI: /ob'ʃti.me/

Substantiv

Declinarea substantivului obștime
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	obștime	invariabil
Articulat	obștimea	invariabil
Genitiv-Dativ	obștimii	invariabil
Vocativ	obștime	invariabil

1. (înv.) obște.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online