obiecte

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din obiect.

Pronunție

  • AFI: /oˈbjek.te/


Substantiv

  1. forma de plural nearticulat pentru obiect.





latină

(Latina)

Etimologie

Din obiectus.

Pronunție

  • AFI: /obˈjek.te/


Participiu

  1. forma de singular masculin la vocativ pentru obiectus.