obtenebrare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din obtenebra.

Pronunție

  • AFI: /ob.te.ne'bra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
obtenebrare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ obtenebrare obtenebrări
Articulat obtenebrarea obtenebrările
Genitiv-Dativ obtenebrării obtenebrărilor
Vocativ obtenebrare, obtenebrareo obtenebrărilor
  1. acțiunea de a obtenebra și rezultatul ei.


Traduceri