ocolire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ocoli.

Pronunție

  • AFI: /o.ko'li.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
ocolire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ocolire ocoliri
Articulat ocolirea ocolirile
Genitiv-Dativ ocolirii ocolirilor
Vocativ ocolire, ocolireo ocolirilor
  1. acțiunea de a ocoli și rezultatul ei.


Traduceri