omiliar
română
Etimologie
Din omilie + sufixul -ar. Confer franceză homiliaire.
Pronunție
- AFI: /o.mi.li'ar/
Substantiv
| Declinarea substantivului omiliar | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | omiliar | omiliare |
| Articulat | omiliarul | omiliarele |
| Genitiv-Dativ | omiliarului | omiliarelor |
| Vocativ | omiliarule | omiliarelor |
- carte bisericească care conține omilii.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online