De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din franceză omnipotence.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
omnipotență
|
| f.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ-Acuzativ
|
omnipotență
|
'
|
| Articulat
|
omnipotența
|
'
|
| Genitiv-Dativ
|
omnipotenței
|
'
|
| Vocativ
|
'
|
'
|
- caracter omnipotent; putere absolută.
Traduceri
