ondulor
română
Etimologie
Din franceză onduleur.
Pronunție
- AFI: /on.du'lor/
Substantiv
| Declinarea substantivului ondulor | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ondulor | onduloare |
| Articulat | ondulorul | onduloarele |
| Genitiv-Dativ | ondulorului | onduloarelor |
| Vocativ | ' | ' |
- aparat cu ajutorul căruia se obține curentul continuu din curent alternativ.
Traduceri
Traduceri