onomasticon
Etimologie
Din neogreacă onomastikón.
Pronunție
- AFI: /o.no.mas.ti'kon/
Substantiv
| Declinarea substantivului onomasticon | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | onomasticon | onomasticoane |
| Articulat | onomasticonul | onomasticoanele |
| Genitiv-Dativ | onomasticonului | onomasticoanelor |
| Vocativ | ' | ' |
- lucrare care cuprinde un index de nume de persoane
Traduceri
Traduceri