operetă

română

Din germană Operette.

Declinarea substantivului operetă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	operetă	operete
Articulat	opereta	operetele
Genitiv-Dativ	operetei	operetelor
Vocativ	'	'

compoziție muzi-cal-dramatică de proporții mari, scrisă pe un libret cu caracter sentimental, în care cu-pletele cântate alternează cu dialogul și cu dansul.
reprezentație teatrală a unei astfel de compoziții.
clădire în care au loc asemenea reprezentații.