Sari la conținut

orăcăire

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din orăcăi.

Pronunție

  • AFI: /o.rə.kə'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
orăcăire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ orăcăire orăcăiri
Articulat orăcăirea orăcăirile
Genitiv-Dativ orăcăirii orăcăirilor
Vocativ orăcăire, orăcăireo orăcăirilor
  1. acțiunea de a orăcăi și rezultatul ei.


Traduceri