orbețire
Etimologie
Din orbeți.
Pronunție
- AFI: /or.be'ʦi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului orbețire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | orbețire | orbețiri |
| Articulat | orbețirea | orbețirile |
| Genitiv-Dativ | orbețirii | orbețirilor |
| Vocativ | orbețire, orbețireo | orbețirilor |
- acțiunea de a orbeți și rezultatul ei.
Traduceri
acțiunea de a orbeți