orientă

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare
Variante de scriere Vezi și : orienta, orientá

română

Etimologie

Din orienta.

Pronunție

  • AFI: /o.ri.enˈtə/


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru orienta.