Sari la conținut

ornamentică

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din germană Ornamentik.

Pronunție

  • AFI: /or.na'men.ti.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
ornamentică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ornamentică '
Articulat ornamentica '
Genitiv-Dativ ornamenticii '
Vocativ ' '
  1. ansamblu de elemente ornamentale (specifice unui popor, unui stil sau unei opere).
  2. totalitate a sunetelor care împodobesc linia melodică principală.


Traduceri