orografie

română

Etimologie

Din franceză orographie.

Pronunție

• AFI: /o.ro.ɡraˈfi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului orografie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	orografie	'
Articulat	orografia	'
Genitiv-Dativ	orografiei	'
Vocativ	'	'

1. ramură a geografiei fizice, care se ocupă cu studiul formelor de relief (după altitudine); hipsografie.

Traduceri

Traduceri