De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din franceză otite.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
otită
|
| f.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ-Acuzativ
|
otită
|
otite
|
| Articulat
|
otita
|
otitele
|
| Genitiv-Dativ
|
otitei
|
otitelor
|
| Vocativ
|
'
|
'
|
- stare patologică constând în inflamarea urechii.
Traduceri
