ouvert

Vezi și : ouvèrt

franceză

(français)

Etimologie

Din franceză medie ouvert, care provine din franceză veche overt < latină populară *opertus, din latină apertus („deschis, liber; expus”). Este dublet al lui apert.

Înrudit cu catalană obert, italiană aperto, occitană dobert, obert, portugheză aberto, română apert și spaniolă abierto.

Pronunție

• AFI: /u.vɛʁ/
•  Audio^fișier

Adjectiv

Declinarea adjectivului ouvert
	Singular	Plural
Masculin	ouvert	ouverts
Feminin	ouverte	ouvertes

1. deschis

   Entrez ! C'est ouvert.

2. (fig.) deschis, franc, sincer

   Caractère ouvert.

Antonime

• clos, fermé

Cuvinte apropiate

• couvert
• ouverture
• ouvrir

Locuțiuni

locuțiuni

à bras ouverts à bureaux ouverts à cœur ouvert à livre ouvert colonne ouverte colonne semi-ouverte crever la gueule ouverte

enfoncer une porte ouverte grand ouvert lettre ouverte ouvertement parler à cœur ouvert table ouverte voyelle ouverte

Expresii

• lire en quelqu'un comme dans un livre ouvert 

Etimologie

Din ouvrir.

Verb

1. forma de participiu trecut pentru ouvrir.

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire