Sari la conținut

păinjenire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din păinjeni.

Pronunție

  • AFI: /pə.in.ʒe'ni.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
păinjenire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ păinjenire păinjeniri
Articulat păinjenirea păinjenirile
Genitiv-Dativ păinjenirii păinjenirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a păinjeni și rezultatul ei.


Traduceri