palmares

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză palmares.

Pronunție

  • AFI: /pal.ma'res/


Substantiv


Declinarea substantivului
palmares
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ palmares palmaresuri
Articulat palmaresul palmaresurile
Genitiv-Dativ palmaresului palmaresurilor
Vocativ ' '
  1. listă în care se înscriu succesele sau victoriile obținute de cineva într-un domeniu de activitate.
  2. totalitate a succeselor și victoriilor obținute într-un anumit domeniu.


Traduceri