pancovă

română

Etimologie

Din maghiară pánk.

Pronunție

• AFI: /'pan.ko.və/

Substantiv

Declinarea substantivului pancovă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pancovă	pancove
Articulat	pancova	pancovele
Genitiv-Dativ	pancovei	pancovelor
Vocativ	pancovă	pancovelor

1. (reg.) gogoașă sau minciunea (de mâncat).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online