pandant

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză pendant.

Pronunție

  • AFI: /pan'dant/


Substantiv


Declinarea substantivului
pandant
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pandant pandante
Articulat pandantul pandantele
Genitiv-Dativ pandantului pandantelor
Vocativ ' '
  1. obiect care formează, împreună cu altul, o pereche simetrică.


Traduceri