papir

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din germană Papier, maghiară papír.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
papir
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ papir papire
Articulat papirul papirele
Genitiv-Dativ papirului papirelor
Vocativ papirule papirelor
  1. (reg.) hârtie.
  2. foaie de hârtie scrisă; (spec.) scrisoare.


Traduceri

Referințe