parament

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din germană Parament.

Pronunție

  • AFI: /pa.ra'ment/


Substantiv


Declinarea substantivului
parament
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ parament paramente
Articulat paramentul paramentele
Genitiv-Dativ paramentului paramentelor
Vocativ ' '
  1. parte exterioară a unei construcții, acoperită cu blocuri regulate de piatră.
  2. material cu care se acoperă această parte a construcției.


Traduceri