parodonțiu
română
Etimologie
Din germană Paradontium.
Pronunție
- AFI: /pa.ro'don.ʦju/
Substantiv
| Declinarea substantivului parodonțiu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | parodonțiu | ' |
| Articulat | parodonțiul | ' |
| Genitiv-Dativ | parodonțiului | ' |
| Vocativ | ' | ' |
- țesut în care se ține dintele; periodont.
Traduceri
Traduceri