pasiență
română
Etimologie
Din neogreacă pasiéntsa, franceză patience.
Pronunție
- AFI: /pa.si'en.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului pesiență | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pesiență | pesiențe |
| Articulat | pesiența | pesiențele |
| Genitiv-Dativ | pesienței | pesiențelor |
| Vocativ | pesiențo | pesiențelor |
- combinare a cărților de joc după anumite reguli bazate pe hazard, de reușita căreia jucătorul leagă realizarea unei dorințe
Omonime
Traduceri
combunare de cărți