percutor

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză percuteur.

Pronunție

  • AFI: /per.ku'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
percutor
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ percutor percutoare
Articulat percutorul percutoarele
Genitiv-Dativ percutorului percutoarelor
Vocativ ' '
  1. piesă metalică la o armă de foc, care, lovind în capsa sau focosul unei încărcături explozive, provoacă detonația.


Traduceri