perigeu
română
Etimologie
Din franceză périgée.
Pronunție
- AFI: /pe.ri'ʤew/
Substantiv
| Declinarea substantivului perigeu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | perigeu | perigee |
| Articulat | perigeul | perigeele |
| Genitiv-Dativ | perigeului | perigeelor |
| Vocativ | ' | ' |
- punct de pe orbita unui satelit al pământului aflat la o distanță minimă de centrul acestuia.
- interval de timp în care un satelit trece prin acest punct.
Traduceri
Traduceri