pertracta

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină pertractare.

Pronunție

  • AFI: /per.trak'ta/


Verb


Conjugarea verbului
pertracta
Infinitiv a pertracta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
pertractez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să pertracteze
Participiu pertractat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (livr.) a dezbate o problemă, o chestiune în litigiu etc., a discuta, a trata (îndelung, amănunțit).

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe