pianolă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din italiană pianola.

Pronunție

  • AFI: /pi.a'no.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
pianolă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pianolă pianole
Articulat pianola pianolele
Genitiv-Dativ pianolei pianolelor
Vocativ ' '
  1. instrument muzical de percuție, asemănător pianului, dar a cărui claviatură este acționată automat, reproducând înregistrări de pe benzi de hârtie perforată; pian automat.


Traduceri