picador
română
Etimologie
Din franceză picador.
Pronunție
- AFI: /pi.ka'dor/
Substantiv
| Declinarea substantivului picador | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | picador | picadori |
| Articulat | picadorul | picadorii |
| Genitiv-Dativ | picadorului | picadorilor |
| Vocativ | ' | ' |
- luptător călare într-o coridă, care întărâtă taurul cu împunsături de suliță sau care intervine în ajutorul toreadorului sau matadorului, când viața acestora este în pericol.
Traduceri
Traduceri