pinacotecă
română
Etimologie
Din franceză pinacotheque.
Pronunție
- AFI: /pi.na.ko'te.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului pinacotecă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pinacotecă | pinacoteci |
| Articulat | pinacoteca | pinacotecile |
| Genitiv-Dativ | pinacotecii | pinacotecilor |
| Vocativ | ' | ' |
- colecție mare de opere pictate.
- muzeu în care se expune și se păstrează o asemenea colecție.
Traduceri
Traduceri