pirum

latină

Etimologie

Un împrumut dintr-un substrat necunoscut mediteranean, probabil ca (a)pisom, o formă reflectată în greacă antică ἄπιον (ápion, „pară”) și ἄπιος (ápios, „păr”).

Pronunție

AFI: /ˈpi.rum/

Substantiv

Declinarea substantivului pirum
n.	Singular	Plural
Nominativ	pirum	pira
Genitiv	pirī	pirōrum
Dativ	pirō	pirīs
Acuzativ	pirum	pira
Ablativ	pirō	pirīs
Vocativ	pirum	pira

(bot.) pară

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

pirus

Referințe

Wiktionary