pizmăluire
română
Etimologie
Din pizmălui.
Pronunție
- AFI: /piz.mə.lu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului pizmăluire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pizmăluire | pizmăluiri |
| Articulat | pizmăluirea | pizmăluirile |
| Genitiv-Dativ | pizmăluirii | pizmăluirilor |
| Vocativ | pizmăluire, pizmăluireo | pizmăluirilor |
- acțiunea de a pizmălui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri