placaj

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză placage.

Pronunție

  • AFI: /pla'kaʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
placaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ placaj placaje
Articulat placajul placajele
Genitiv-Dativ placajului placajelor
Vocativ ' '
  1. material de construcție obținut prin încleierea unui număr de foi de furnir, așezate una peste alta, folosit, mai ales, la confecționarea mobilei.
  2. înveliș protector sau decorativ (de lemn, de piatră, de cărămidă etc.) cu care se acoperă un element de construcție.


Traduceri