placere

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din place.

Pronunție

  • AFI: /'pla.ʧe.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
placere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ placere placeri
Articulat placerea placerile
Dativ-Genitiv placerii placerilor
Vocativ placere, placereo placerilor
  1. acțiunea de a place și rezultatul ei.


Traduceri