placere
română
Etimologie
Din place.
Pronunție
- AFI: /'pla.ʧe.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului placere | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | placere | placeri |
| Articulat | placerea | placerile |
| Genitiv-Dativ | placerii | placerilor |
| Vocativ | placere, placereo | placerilor |
- acțiunea de a place și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri