planimetrie
Etimologie
Din franceză planimétrie.
Pronunție
- AFI: /pla.ni.me'tri.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului planimetrie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | planimetrie | ' |
| Articulat | planimetria | ' |
| Genitiv-Dativ | planimetriei | ' |
| Vocativ | ' | ' |
- ramură a geometriei care se ocupă cu metodele privind măsurarea suprafețelor plane; geometrie plană.
- ramură a topografiei care se ocupă cu studiul metodelor și tehnicilor de reprezentare pe o hartă sau pe un plan a obiectelor (ape, drumuri etc.) de pe un teren.
Traduceri
Traduceri