platcă
Etimologie
Din rusă platka.
Pronunție
- AFI: /'plat.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului platcă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | platcă | plătci |
| Articulat | platca | plătcile |
| Genitiv-Dativ | plătcii | plătcilor |
| Vocativ | ' | ' |
- fâșie îngustă de metal, croită separat, care constituie partea de sus a unor obiecte de îmbrăcăminte (de care se prinde gulerul).
Traduceri
Traduceri