poantare
Etimologie
Din poanta.
Pronunție
- AFI: /po̯an'ta.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului poantare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | poantare | poantări |
| Articulat | poantarea | poantările |
| Genitiv-Dativ | poantării | poantărilor |
| Vocativ | poantare, poantareo | poantărilor |
- acțiunea de a poanta și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri