pocâlti

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /po.kɨl'ti/


Verb


Conjugarea verbului
(se) pocâlti
Infinitiv a (se) pocâlti
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) pocâltesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) pocâltească
Participiu pocâltit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) (înv. și reg.) a slăbi foarte mult; a fi istovit de foame.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe